Câteodată se întâmplă să dăm peste oameni care ajung să fie pentru noi ca artiști, o gură de aer proaspăt. Sâmbătă dimineață, pe scările casei de căsătorii din Timișoara, mă prind din urmă sentimente ciudate și amestecate. Sunt din nou aici, cu aparatul în mână, încercând să mă dezmeticesc în mintea mea legat de ce urmează. Încerc să-mi fac un plan. Uit, din nou că atunci când vine vorba de ei, planurile nu funcționează. Nu am așteptări mari legate de o căsătorie civilă. Sunt luată prin surprindere din nou. ANCU
